În urma pașilor tăi rămân gropi scobite adânc,

pământ însetat te urmează,

lipește clei gros de tălpi iuți, fugare

tu n-ai nici vreme și nici curaj

s-arunci o privire-napoi pe furate

să vezi cum trecutul ni se despoaie de vise.

Alergi hămesită să cuprinzi totul

în vârtejuri de viață zorită

și nu știi că ce cauți e mai aproape de zare.

Când ai să te-ntorci însă nu ochii mei te vor vedea,

căci vor fi și orbi și sluți și seci

de căutat căuș făcut de pământ să te cuprindă,

ci tălpile mele vor fi simțind gropile grele de urma ta.

În urma pașilor tăi, pământul își cioplește chip după asemănarea ta.

[Foto via Rumesha Kashif]